Știu că au mai fost episoade de genul ăsta în blogosfera românească. Nu știu câtă tangență mai am cu comunitatea, dar mai știu câțiva oameni, mai citesc niște bloguri și scriu destul de des. Având în vedere că sunt un blogger din provincie, asta înseamnă că agențiile care sunt interesate de conținut pe blogurile mele (targetate local) apar destul de greu. Nu zic că nu o fac pe bună dreptate, dar nu ăsta este subiectul discuției noastre. Statutul de blogger din provincie nu are neapărat legătură cu ceea ce o să vă povestesc, dar mă folosesc de asta pentru a face portretul unei persoane care trăiește din blogging. Pentru el, să primească replica asta timp de câteva săptămâni poate fi un dezastru.
Ce bine însă că nu mai trăiesc doar din banii pe care-i fac din blogging.
Cu toate acestea, trec în continuare printr-un episod nefericit, similar cu ce-a scris Răzvan aici. Prin luna Iulie semnez un contract cu o agenție de advertising din București pentru un advertorial pentru o companie de telecomunicații. Nu o să dau numele agenției, dar să le zicem Brutarii.
- Semnăm contractul, plata la 60 de zile pentru “că așa e normal în online-ul românesc”.
- Fac conținutul, clientul îl aprobă și eu îl public și distribui în rețelele sociale.
- Aștept 60 de zile
- Pauză.
După asta, Brutarii vin cu aceeași replică: “încă nu a plătit clientul, încercăm să urgentăm plățile”. Trimit un e-mail, primesc același răspuns, cred ca am ajuns la al 5-lea e-mail primit de la ei (peste perioada contractuală) care spune același lucru.
Chiar dacă nu-mi convine situația pentru că e o sumă de bani care trebuie să intre în contul meu, mă bucur că nu depind (doar) de banii ăștia. Doar că majoritatea bloggerilor mici nu sunt în situația mea. Nu zic că sunt un blogger cunoscut ci că venitul meu nu vine dintr-un singur loc.
Ce nu înțeleg agențiile ca Brutarii?
Mulți bloggeri au ca sursă de venit doar blogul pe care scriu. Poate că într-o relație agenție – client, unde clientul este un business, aceste întârzieri sunt normale, dar pentru un individ care scrie cu pasiune pe blogul său, o întârziere de 30 de zile (peste cele 60 de zile) este un dezastru. Trecând peste faptul că eu îți fac o treabă și sunt de acord să mă plătești peste 2 luni, ceea ce e din start o prostie, mai și întârzii încă 30 de zile peste perioada asta.
Un blogger de provincie care și așa este plătit mult mai puțin decât unul din București trebuie să treacă prin asta mai des decât credeți voi. Agențiile în genul Brutarilor greșesc atunci când aplică relația agenție – business în discuțiile pe care le au cu bloggerii. Părerea mea e că trebuie schimbat modul în care gândesc sau vor avea de suferit.
De ce? Pentru că răbdarea bloggerilor care trec prin asemenea episoade este limitată. Unii, așa ca mine, decid să fie răbdători și să nu ia decizii radicale, dar sunt unii mai impulsivi care pot oferi nume reale, detalii contractuale, etc. E foarte ușor ca aceste lucruri să devină virale și agenția, cât și clientul să aibă de suferit.
Mai mult. nu înțeleg ce agenție de advertising de succes trăiește de pe un contract pe altul. Adică chestia asta îmi indică faptul că de fapt nu aveți atât de mult succes, dacă nu aveți un buget de amortizare cu care să lucrați și o plată de 200-300 de lei este imposibilă de făcut.
Nu a plătit clientul! Ce fac greșit bloggerii?
Sunt câteva lucruri care pot fi făcute de bloggeri ca să nu ajungă în situația asta. Primul dintre ele ar fi să nu aibă o singură sursă de venit. Există atât de multe posibilități în online încât nu ai nevoie decât de puțină minte și experiență în domeniu. Am început să scriu pe bloguri de prin 2008, dar între timp am diversificat sursele de venit, am găsit un job cumva în același domeniu și dezvolt proiecte personale. Între timp am devenit freelancer, ceea ce-mi permite să lucrez cu mai mulți clienți.
Celelalte lucruri pe care le poți face sunt să adaugi clauze în contract sau să apelezi la alte soluții. De exemplu poți modifica advertorialul așa cum îți suspendă firma de hosting siteurile dacă nu plătești. Adaugi frumos un text scris cu h2-h3:
“Aici era un articol bine documentat cerut de agenția X pentru clientul Y, dar din moment ce au întârziat plata cu X zile, acum o să vedeți gif-ul ăsta cu dickbutt”.
Pentru un blogger mic, contractele astea ocazionale reprezintă o bună parte din venitul lor lunar. Chiar dacă în primă fază le este teamă să ia măsuri (cred că nu mai primesc banii), pe ei nu-i interesează că nu a plătit clientul și pot lua măsuri drastice care să coste agenția mai mult decât câteva sute de lei care trebuiau plătiți în urmă cu 60 de zile.
E trist că asemenea bloggeri nu-și permit riscul de a nu mai lucra cu agențiile respective pentru că orice sumă de bani contează mai mult decât pentru alții.
Așa că agențiile în genul brutarilor, ar trebui să fie mai atente când lucrează cu bloggeri. E trist că încă se practică asemenea tactici, din moment ce se întâmplau și acum 3 ani.
M-ai convins că merită scriu și eu… ceva mai în detaliu însă.
Blogging-ul nu era din placere?
Nu. Era din pasiune :).